Anunțul OMV Petrom că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate impusă de Guvern, pe motiv că nu se încadrează la plata acestei, a stârnit un val de discuții, controverse și reacții. Oficiali din conducerea Ministerului Finanțelor, președintele Consiliului Concurenței și șeful ANAF au luat atitudine și au cerut clarificări la nivelul Comisiei Europene, dar și verificări în ceea ce privește câștigurile OMV Petrom în România.
În timp ce Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, cere Comisiei Europene clarificări în privinţa regulamentului european transpus în legislaţia naţională, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186, publicată în 29 decembrie 202, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, o suprataxă asupra companiilor din sectoarele petrol, gaze şi cărbune, există și voci care susțin că regulamentul a fost transpus prost în legislația românească, având un singur beneficiar, și anume OMV Petrom.
Europarlamentarul Eugen Tomac este de părere că, în acest moment, trebuie să fie cercetat de unde a plecat firul și cine a făcut nota de fundamentare în această speță.
La rândul său, Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanțe, a precizat pentru GÂNDUL că subiectul Ordonanței 186/2022 este de competența DNA, deoarece „s-a acționat vădit împotriva intereselor României.”
Reacțiile vin după ce OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunţat pe 12 ianuarie, într-o informare către Bursa de Valori București, că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, impusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022, după ce autoritățile Române au transpus regulamentul decis la nivel european. Oficialii OMV Petrom argumentează că Grupul are „sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”. Grupul a anunțat că rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023.
„În primul rând, faptul că ministrul de Finanțe a solicitat Comisiei Europene o verificare față de regulamentul aprobat de Consiliu în 3 septembrie 2022 – care impune acea suprataxare a profitului unui companii care activează în anumite zone ale economiei – cu cele cinci activități CAEN. Întrebarea se pune de ce nu s-a făcut această consultare înainte de aprobarea regulamentului respectiv.
În septembrie, avem un alt element important – vizita domnului Popescu Virgil la Viena, după câteva zile fiind la Bruxelles ședința Consiliului de miniștri ai Energiei, care au aprobat acest regulament, cu aceste procente și limite de 75%, minimum din cifra de afaceri pe aceste cinci activități.
Domnul Popescu nu avea voie să pună pe masa de discuții între miniștrii Energiei decât o poziție oficială pe care România o avea coerentă, după ce s-ar fi consultat toate ministerele de resort, în special Ministerul de Finanțe, care știe clar ce face fiecare firmă în România pe fiecare activitate în parte.
Se pare că acest lucru fie nu s-a făcut, fie s-a făcut prost în mod voit, pentru ca acel procent de 75% să fie impus prin regulament și prin care procent să nu prindem nicio companie cu suprataxa în România. Adică, a existat, din prealabil, o acțiune vădit împotriva interesului României. Ordonanța în sine, atunci când ea s-a făcut, s-a făcut de către Ministerul de Finanțe – care a fost inițiator -, moment în care Ministerul trebuia să se trezească și să aducă datele necesare pentru ca Ordonanța să nu iasă în forma în care a ieșit.
Mai mult, Ordonanța nu a fost semnată de cei doi miniștri, dacă verificați, a fost semnată de secretarii de stat coordonatori din cele două ministere. Miniștrii de resort Popescu și Câciu vor încerca să modifice această ordonanță în Parlament, bazându-se sau plecând de la ce va răspunde Comisia Europeană.
Repet, aici DNA are aici o foarte simplă activitate de făcut, să pună totul în pagină, să se documenteze și va ieși la iveală faptul că s-a acționat împotriva intereselor acestui stat”, a spus Eugen Teodorovici.
Europarlamentarul Eugen Tomac a spus, pentru Gândul, că s-a documentat cu privire la această speță – respectiv Considerentul 50 din Regulamentul 1854/ 2022 adoptat pe 6 octombrie, mărturisind că „această încercare a ministrului Finanțelor de a se adresa Comisiei este o mișcare disperată din partea unor oameni care au vrut să dea un tun.”
„Ordonanța a fost redactată în așa fel, încât OMV să poată să se adreseze instanței și să aibă câștig de cauză, pentru că este limpede că această OUG a fost transpusă prost în legislația românească și are un singur beneficiar, și anume OMV. Cei din Ministerul de Finanțe visează cifrele și știu foarte bine codurile CAEN în comparație cu mine sau orice alt politician din România. Asta este munca lor, să țină această evidență.
Cred că această încercare de a se adresa Comisiei este o mișcare disperată din partea unor oameni care au vrut să dea un tun. Lucrurile sunt simple. Acei oameni redactează zi de zi ordonanțe și proiecte de legi. Să nu-mi spună mie, când vorbim de aproape un miliard de euro, că este o neconcordanță și o eroare.
OMV se va duce în instanță, se va judeca timp de câțiva ani, va câștiga și nu va plăti un leu. Aici este o chestie în care lucrurile trebuie să se ancheteze. Cum a plecat firul? Cine a făcut nota de fundamentare?,” a spus Eugen Tomac.
Europarlamentarul Carmen Avram a spus, pentru Gândul, că, dacă a fost o eroare care s-a strecurat, aceasta nu vine de la ministrul de Finanțe, punctând că, în urma explicațiilor pe care le va da Comisia Europeană, dacă va fi cazul, această ordonanță va fi modificată.
„În această ordonanță este trecut Codul CAEN. În regulamentul european se prevede impozitarea pe domenii și atunci – pentru că în această OUG a apărut codul CAEN -, ministrul de Finanțe cere lămuriri de la Comisia Europeană, care să explice mai bine felul în care se poate aplica această suprataxare a corporațiilor pe acest venit neașteptat.
În urma explicațiilor pe care le va da Comisia Europeană, dacă va fi cazul, va fi modificată această OUG, astfel încât ea să fie aplicată conform regulamentului european. A fost o situație exploatată, în principiu, din cauza acestui cod CAEN care a fost trecut în OUG, dar care, din câte am înțeles, poate fi modificat prin niște proceduri folosite adesea, perfect legale și care, odată corectate, va putea fi aplicat, astfel încât nicio companie să nu se poate sustrage prin tertipuri sau prin diverse calcule contabile de la plata acestui impozit.
În toată Uniunea Europeană, companiile care au obținut profit din domeniul energiei, un profit neașteptat, un profit care a fost făcut pe spatele unor oameni care au suferit foarte mult și care au făcut sacrificii mari, plătesc astfel de taxe. Suprataxarea este aplicată peste tot, în procente mai mari sau mai mici”, a explicat europarlamentarul PSD.
Consultantul fiscal Valentina Saygo a spus că principiile fiscalității sunt, de multe ori, călcate în picioare de legiuitorul însuși. Expertul susține că speța OMV Petrom este un subiect dureros, atât din punct de vedere al consultantului fiscal, cât și din perspectiva contribuabilului cinstit.
„Predictibilitatea impunerii este ultimul principiu fiscal despre care legiuitorii noștri au uitat cu desăvârșire. Este lucrul pe care mediul de afaceri îl cere de ani de zile și care este călcat în picioare. Prin urmare, cam toate principiile pe care se bazează fiscalitatea sunt călcate în picioare însuși de către legiuitor și cred că acolo este problema.
Plecând de la un act normativ deja publicat, dreptatea la Comisia Europeană cred că ar fi trebuit căutată înainte de publicare. Ar trebui să așteptăm bilanțul, oglinda fiecărei societăți comerciale, că acolo cifrele vorbesc și nouă, consultanților, cifrele ne spun tot ce este de spus.
Este un subiect dureros din toate punctele de vedere. Din punctul de vedere al consultantului fiscal, care vede că principiile fiscalității nu sunt respectate de către legiuitor, din punctul de vedere al unui contribuabil cinstit, comparativ cu alții care găsesc portițe și sunt lăsați în pace.
Vedem că legislația fiscală premiază și dă bomboane contribuabililor necinstiți și pune presiune pe cei cinstiți”, a afirmat Valentina Saygo.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că nu are dubii că taxa de solidaritate nu va fi plătită inclusiv de către OMV Petrom, în contextul în care Comisia Europeană urmează să vină cu clarificări privind modul de aplicare a taxei.
„Fiind vorba de un regulament european care prevalează și legislației naționale, am cerut clarificarea de la autor. Dacă această clarificarea este una care nu necesită niciun fel de adăugire la ce s-a făcut pe plan național… Dacă este nevoie de o îmbunătățire a cadrului național, pe principiul regulamentului, va fi o astfel de îmbunătățire.
În câteva zile, cred că se va primi și răspunsul de la Comisie. Până la urmă, și Comisia este pusă într-o situație de dinamică și de adaptare, și atunci când se redactează actele normative la nivel de Parlament sau de Comisie, comportă necesitatea de clarificare. Obiectivul este că toată lumea va plăti solidar acest cost crescut al vieții”, a spus ministrul.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat că, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, toate companiile din energie au beneficiat de creșterea prețurilor. Acesta a punctat că este incorect să le rămână doar lor profiturile care nu se datorează unei performanțe de management.
„Expresia este: «unde-i lege, nu-i tocmeală». Acum, bănuiesc că legea nu e atât de neclară cât să nu înţeleagă lumea dacă trebuie să plătească sau nu. Legea transpune o hotărâre europeană. În toată Europa s-a spus: companiile astea din energie au beneficiat, nu e vina lor, dar nu e nici meritul lor că au aceste profituri, că au crescut mult preţurile în energie.
Şi atunci, nu e corect să le rămână lor profiturile astea foarte mari, trebuia să ia şi statul o parte, mai ales că statul, undeva, trebuie să îi ajute pe cei care sunt afectaţi de creşterea asta mare de preţuri. Şi acesta e un lucru care se întâmplă. România l-a făcut, a fost a doua ţară care a introdus această taxare specială pentru firmele din electricitate şi de gaze.
După Spania, am fost prima ţară care a introdus-o, la sfârşitul lui 2021. Acum, Uniunea a zis: dar şi ăştia din petrol, nu numai energie, numai electricitate şi gaze… Şi a venit statul nostru cu această ordonanţă. Deci, logic ar fi să plătească, că ăsta a fost sensul. Da, Petrom e clar că a beneficiat de creştere a preţului”, a explicat Chiriţoiu, potrivit agerpres.ro.
Preşedintele ANAF, Lucian Heiuș, a mărturisit că instituția pe care o conduce a început verificarea mai multor societăți, inclusiv OMV Petrom, companie cu capital majoritar austriac, care refuză să plătească taxa de solidaritate impusă de Guvernul României pentru suprataxarea profiturilor excepționale.
Şeful ANAF a declarat că, în cel mult două săptămâni, instituţia pe care o conduce va putea spune dacă OMV datorează sau nu contribuţia de solidaritate către statul român.
„Începând de astăzi, vor fi verificate multe societăți care ar trebui să se încadreze în Ordonanța 186. Verificăm modul de calcul a cifrei de afaceri și dacă se încadrează în acel prag de 75% din total cifră de afaceri pe cele 4 coduri CAEN care sunt prevăzute în Ordonanța 186.
La finalul acestei perioade, cred că o să am o listă foarte clară cu câte societăți din România datorează contribuția de solidaritate, iar după aceea o să așteptăm termenul de 25 iunie care este prevăzut în ordonanță, când trebuie să fie declarată și achitată această contribuție”, a explicat șeful ANAF.
Ministerul Finanţelor a transpus, prin OUG 186/2022, prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice.
Potrivit autorităţilor române, în urma acestei măsuri, ar urma să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei.
Contribuţia de solidaritate este de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile.
CITIȚI ȘI: